Ce a descoperit primul studiu despre microbiomul intestinal al păsărilor sălbatice?

Toate organismele vii găzduiesc câte un microbiom alcătuit din microbi benefici și dăunători, care influențează sănătatea. Diversitatea microbiomului influențează starea organismului-gazdă: o diversitate scăzută poate duce la probleme imunitare și absorbție deficitară a nutrienților, în timp ce o diversitate ridicată poate spori rezistența la stres și patogeni. Ce au descoperit cercetătorii despre microbiomul intestinal al păsărilor sălbatice?

Pentru a explora acest subiect, cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Science, din cadrul Florida Atlantic University (SUA), și-au petrecut cinci ani studiind relațiile dintre microbiomul intestinal al păsărilor sălbatice cântătoare și trăsăturile care influențează sănătatea și succesul lor reproductiv. Deși legăturile dintre microbiomul intestinal și alte trăsături au fost documentate în experimente de laborator pe animale captive, se cunosc puține lucruri despre aceste relații la animalele sălbatice, și chiar mai puține despre păsări.

• Un nou prădător oceanic pândește în Fosa Atacama
• Femelele de bivol sălbatic își aleg prietenii în funcție de personalitate

Folosind o pasăre comună în grădinile din America de Nord, cardinalul roșu (Cardinalis cardinalis), un nou studiu oferă prima descriere a modului în care microbiomul unei păsări sălbatice este legat de ornamentația și starea sa corporală. Această pasăre cântătoare, remarcabil de frumoasă, este recunoscută pentru penajul său roșu intens și trăsăturile distinctive, cum ar fi ciocul roșu și „masca” neagră din jurul ochilor.

Ce spune microbiomul intestinal al păsărilor sălbatice despre sănătatea acestora?

Rezultatele studiului, publicate în revista Oikos, arată că diversitatea microbiomului intestinal al unui cardinal poate fi prezisă în funcție de starea corporală și de calitatea ornamentației, adică penajul și ciocul roșu.

„Descoperirile noastre confirmă ipoteza că sănătatea unei păsări sălbatice este legată de microbiomul său și că ‘atractivitatea’ ornamentației unui mascul poate semnala starea sa de sănătate”, a declarat dr. Rindy Anderson, autoare principală a studiului și profesoară asociată la Departamentul de Științe Biologice al FAU.

Această specie, cu pigmenți carotenoizi selectați sexual, a oferit o oportunitate unică de a explora modul în care aceste trăsături se corelează cu microbiota intestinală. Colorația vibrantă a cardinalilor este un exemplu bine cunoscut al modului în care pigmenții carotenoizi reflectă calitatea unui individ.

„Acest studiu are aplicații importante pentru biologia conservării și contribuie la o mai bună înțelegere a modalităților de îmbunătățire a sănătății animalelor în instituții precum spitale pentru animale sălbatice, grădini zoologice, acvarii și programe de reproducere în captivitate pentru specii pe cale de dispariție”, a adăugat Morgan Slevin, autor al studiului și doctorand în cadrul Departamentului de Științe Biologice al FAU.

Ce au analizat oamenii de știință?

Pentru a testa relațiile dintre microbiotă și starea organismului-gazdă, cercetătorii au prelevat microbiomul cloacal al cardinalilor sălbatici, au măsurat indicele de stare corporală, au evaluat colorația ornamentelor sexuale (ciocul și penajul) și au colectat probe de sânge pentru a estima răspunsul glucocorticoid la stres. De asemenea, au descris relațiile de bază (sau lipsa acestora) dintre mai mulți parametri ai sistemului microbiom-intestin-creier la aceste păsări sălbatice.

„Per ansamblu, roșul intens și saturația culorii ornamentației unui cardinal se corelează pozitiv cu calitatea individuală. Astfel, o colorație mai intensă indică o pigmentare mai mare cu carotenoizi. Am reușit să demonstrăm că colorația unui cardinal este legată de diversitatea microbiomului său”, a explicat Slevin, citat de Eurek Alert.

Diversitatea bacteriană alfa și beta s-a dovedit a fi legată de variațiile individuale în ceea ce privește starea corporală și mai multe ornamente sexuale, dar nu și de concentrațiile de glucocorticoizi. Indiferent de direcționalitate, saturația ciocului a fost, de asemenea, corelată cu diversitatea beta, indicând faptul că păsările cu profiluri similare de colorație a ciocului aveau structuri comunitare microbiomiale similare.

„Deși ne-am așteptat ca păsările cu cele mai saturate ciocuri să fie cele de cea mai înaltă calitate și ca acestea să aibă un microbiom mai divers, rezultatele noastre sugerează că menținerea unui microbiom divers ar putea veni cu un cost pentru saturația ciocului”, a concluzionat Slevin.

Rezultatele obținute de la o populație sălbatică de păsări cântătoare contribuie la un volum tot mai mare de cercetări care leagă starea organismului-gazdă la păsări de caracteristicile comunității bacteriene interne.

„În cele din urmă, studiul nostru și cele ce vor urma ar trebui să ne apropie de răspunsul la întrebarea generală dacă microbiomul intestinal al unei păsări poate prezice calitatea individuală”, a declarat Anderson.

Vă recomandăm să citiți și:

Plantele care economisesc sute de miliarde de dolari în protecția împotriva inundațiilor

Un studiu pe anemonele de mare a dezvăluit cum supraviețuiesc animalele

Secretul pisicilor portocalii a fost în sfârșit rezolvat după 60 de ani

Test de cultură generală. Ce sunt rechinii: pești sau mamifere?